VASISHTHA a continuat:
La fel, în fiecare eră, Creatorul mă aduce la fiinţă pe mine şi pe alţi câţiva înţelepţi, pentru iluminarea spirituală a tuturor. Şi, pentru a asigura desfăşurarea cuvenită a sarcinilor străvechi de către toţi, Brahma crează şi regi care conduc drept şi înţelept peste anumite părţi ale pământului. Aceşti regi, însă, sunt corupţi curând de însetarea de putere şi plăceri; conflictul de interese duce la războaie între ei, fapt care, în schimb, dă naştere la remuşcări. Pentru a le înlătura ignoranţa, înţelepţii obişnuiau să le împărtăşească înţelepciunea spirituală. În vremurile de demult, o, Rama, regii obişnuiau să primească această înţelepciune şi să o preţuiască; astfel, era cunoscută drept Raja Vidya (Ştiinţa împărătească).
Cea mai înaltă formă de despătimire (apatie) născută din discriminare pură a apărut în inima ta, o, Rama, şi este superioară despătimirii născute dintr-o cauză suplimentară sau dintr-un dezgust total. O astfel de despătimire se datorează, cu siguranţă, harului lui Dumnezeu. Acest har întâlneşte maturitatea discriminării la momentul exact în care este generată în inimă despătimirea.
Câtă vreme cea mai înaltă înţelepciune nu se iveşte în inimă, persoana se învârteşte în această roată a naşterii şi morţii. Te rog, ascultă expunerea mea a acestei înţelepciuni cu o minte concentrată.
Această înţelepciune distruge pădurea ignoranţei. Umblând prin această pădure, omul trece prin confuzie şi suferinţă interminabilă. Oamenii trebuie, prin urmare, să se apropie de un învăţător iluminat şi, punând întrebarea potrivită cu atitudinea potrivită, să reuşească să obţină învăţătura. Apoi, ea devine parte integrantă a fiinţei omului. Nebunul pune întrebări nerelevante în mod necuviincios; iar nebunul şi mai mare este cel ce nesocoteşte înţelepciunea înţeleptului. Cu siguranţă nu este înţelept cel ce răspunde întrebărilor nerelevante ale unui interpelator nechibzuit.
O, Rama, tu eşti, într-adevăr, cel mai bun dintre toţi căutători, căci ai reflectat cum se cuvine asupra adevărului şi eşti inspirat de cea mai bună formă de despătimire. Sunt sigur că ceea ce îţi voi spune îşi va găsi un loc neclintit în inima ta. Cu adevărat, omul trebuie să facă tot posibilul să întroneze înţelepciunea în inima sa, căci mintea este agitată ca o maimuţă. Iar apoi trebuie evitată compania oamenilor lipsiţi de înţelepciune.
Rama, sunt patru paznici la poarta Libertăţii (mokşa). Aceştia sunt înfrânarea (auto-controlul), natura investigativă, mulţumirea şi buna însoţire. Căutătorul înţelept ar trebui să cultive cu sârguinţă prietenia acestora, sau măcar a unuia dintre ei.
Tradus din limba engleză, din
“The Supreme Yoga. A new translation of the Yoga Vasishtha”, Swami Venkatesananda
Tags: yoga vasishtha
0