Rig Veda 1.6.3:

Nature’s beauty is an art of God. Let us feel the touch of God’s invisible hands in everything beautiful.
By the first touch of His hand rivers throb and ripple. When He smiles the sun shines, the moon glimmers, the stars twinkle, the flowers bloom.
By the first rays of the rising sun, the universe is stirred; the shining gold is sprinkled on the smiling buds of rose; the fragrant air is filled with sweet melodies of singing birds, the dawn is the dream of God’s creative fancy.

Atharva Veda:

Your castles and fortresses are built by divine engineers. In every province of yours people are working hard. You bear all precious things in your womb. May God, the Lord of life, make you pleasing, on all sides.

Click to read more …

Tags: , ,



Imnul creationist din Rig Veda (X, 129), de o frumusete artistica nedepasita vreodata pana in prezent:

Traducerea lui Max Muller:

Nor aught nor naught existed, the bright sky
Was not, nor heaven’s broad woof outstretched above.
What covered all? what sheltered? what concealed?
Was it the water’s fathomless abyss?

There was not death – yet was there naught immortal,
There was no confine betwixt day and night;
The only One breathed breathless in itself,
Other than it there nothing since has been.

Darkness there was, and all at first was veiled
In gloom profound, – an ocean without light, -
The germ that still lay covered in the husk
Burst forth, one nature, from the fervent heat.

Then first came Love upon it, the new spring
Of mind – yea, poets in their hearts discerned,
Pondering this bond between created things
And uncreated. Comes this spark from earth,

Piercing and all-pervading, or from heaven?
Then seeds were sown, and mighty power arose -
Nature below, and Power and Will above.
Who knows the secret? Who proclaimed it here?

Whence, whence this manifold creation sprang?
The gods themselves came later into being. -
Who knows from whence this great creation sprang?
He from whom all this great creation came,
Whether his will created or was mute,
The Most High seer that is in highest heaven,
He knows it, – or perchance even He knows not.

Traducerea lui Mihai Eminescu (* Ms. 2262, ff. el 6-116 v.; Opere, II, p. 183.):

Atuncea nefiinţa, fiinţa nu erau
A aerului mare, boltitul cort din ceriu
Ce-acoperea atuncea?… Şi-n ce se ascundeau
Acele-acoperite… Au în noianul apei
Au în genune…
Pe-atunci nu era moarte, nimic nemuritor
Şi noaptea-ntunecatã de ziua cea seninã
Nu era despãrţitã
Şi fãrã de rãsuflet sufla în sine însuşi
Ne mai numitul Unul… Şi-afarã de aceste
Nimic n-a fost pe-atuncea
Ş’atât de întunerec era, ca un okean
Neluminat, şi totul era adânc ascuns
În început. Şi unul, învãluit în coaja-I
Uscatã, prinde viaţã din tainica cãldurã
Ce singur el o are.
În început pãtruns-au iubirea pe-acel unul
O sete sufleteascã [-] a facerii sãmânţã [-]
Şi cercetând în inimi aflat-au înţelepţii
Puntea, care fiinţa unia cu nefiinţa
Iar raza ce în caos vãzurã înţelepţii
Au fost-au în adâncuri sau fost-au de asupra [?]
Seminţe presãrarã, nãscutu-s-au tãrii
Jos firea, sus se-nalţã puterea şi voinţa
Dar cine oare-o spune, şi cine au vestit-o
De unde-[i] ea venita, faptura cea întinsã [?]
În urma ei venirã chiar zeii… Cine ştie
De unde ei veniraã? O ştie poate el
Din care toatã firea luat-au început
Şi fie c-au fãcut-o sau chiar cã n-au fãcut-o
El care sus din ceruri asupra-ne priveşte
El ştie… Dar se poate cã însuşi el nu ştie.

Tags: , ,



Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul vostru. De aceea, daca Fiul lui Dumnezeu este in tine, atunci si imparatia lui Dumnezeu este in tine, pacatosule! Iata ca bogatia cereasca este in tine, daca o doresti. Iata ca imparatia lui Dumnezeu este in tine; intra in tine insuti, cauta mai intai cu osardie si o vei gasi fara osteneala. Intra in tine, petreci in inima ta, caci acolo este Dumnezeu” (Sfantul Efrem Sirul)

Il cauti pe Domnul? Cauta-L, dar in dumneata. El nu e departe de nimeni. E aproape Domnul de toti cei ce-L cheama cu sinceritate.” (Sbornicul, vol. I)

Ia aminte de sine si cauta sa nu iesi din inima, fiindca acolo este Domnul. Cauta acest lucru si osteneste-te sa-l cauti. Vei afla si vei vedea de ce nespus pret este.” (Sbornicul, vol. I)

Click to read more …

Tags: , , , ,



Tripura Rahasya este un vechi tratat filosofic indian, atribuit lui Haritayana, un discipol al lui Parashurama, care, la randul lui, a fost discipolul vestitului yoghin Dattatreya. Este una dintre cele mai clare expuneri ale filosofiei non-dualiste. Mai jos este capitolul XI din această carte (Tripura Rahasya, Editura Herald, 2008, traducere de Radu Claudiu Canahai), alături de unele comentarii care imi apartin:

“Dupa ce asculta aceasta minunata istorisire a lui Hemachuda, Bhargava (Parashurama) deveni confuz si intreba:

«Doamne, stăpâne! Cele istorisite de tine ca miraculoasa invatatura imi par contrare experientei oamenilor in toate privintele. Cum poate fi maretul univers obiectiv nimic altceva decat simpla constiinta? Constiinta pura lipsita de obiecte cunoscute nu poate fi imaginata si prin urmare nu poate fi postulata. Astfel ca, la urma urmei, intregul subiect bazat pe ea nu-mi este deloc limpede. Te rog, fii binevoitor si lamureste-mi problema, astfel incat sa o pot intelege»

Click to read more …

Tags:



Toate fisierele de pe site (de exemplu cartile de gramatica limbii sanskrite) pot fi vizualizate intr-o forma mai usoara si descarcate in calculator, accesand: http://marianbusoi.com/files.php

Tags: ,